* * *
Eu nu-ți mai spun că te iubesc vreodată
și nici să-ți scriu vreun rând că-mi este dor
îți voi lăsa pe-obraz doar ploaia mea sărată
să simți amarul vremii și ochii mei cum mor.
N-am să mai las fiorii să-mi străpungă
nici inima, nici dragostea, nici vis
din primăveri îți las doar sloiuri reci să curgă
să simți din rana mea sângele ce-i stins.
N-ai să auzi când viforul va bate
chemările din mine câte-au fost
e ura un hotar ce ne desparte
și anii așteptării câți au fost.
Rămâi cu bine domnule de piatră
rămâi un munte pustiit și gol
iti iau și curcubeu și soare laolaltă
în lumea mea să joace un nou rol!
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Loredana Nicoleta Vițelaru. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.