Înger în derivă
Dacă vântul ar sta
nemișcat pe o piatră.
O, Doamne, câtă apă-ar țâșni
din frunți de păsări și de arbori!
El, îngerul meu trist
îmi mai zâmbi încă o dată
din colțul stâng al vântului
și părăsi fără suspin
o aripă-n ghețari.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.