Mamă
acolo unde ești nu te mai numești mamă
pentru că literele fisionează
simt un nod în gât și tot ce m-ai învățat
se duce pe apa sâmbetei
noaptea se lasă agale potecile se strâng în ierburi
miroase a durere pe unde calc
acolo te numești stăpâna îngerilor
toți ascultă de tine
ca odinioară fetișcana din care am zbughit-o
într-o lume încercată și aproape searbădă
te chem cu puterea gândului
îngerii fac un cordon de apărare
nu-mi mai aparții
îmi lipsești tabloul este rupt și tot trecutul
curge în culoarea trandafirilor cu spini pe frunte
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.