Sonet shakespeare-ian
Pentru Daniela O.
O, nu știu dacă te iubesc...
Dar trupul tău mi-aruncă foc în vine,
Și eu aș prețui ca pe un dar ceresc
Să-mi dărui zvârcoliri ca și suspine.
Și iarăși mă înclin și mă trudesc,
Vei fi făcută oare pentru mine?
Ah, ochii tăi pătrunzători grăiesc
Chiar când lăsați în jos împart lumine!
Lumine, da, și-n suflet răscolesc
Imagini, patimi, și-uneori sublime
Și sfinte rătăciri pe un pământ ceresc...
Mi-aș pierde chiar și suflet pentru tine!
De-am fost prea clar, e musai să mă scuzi,
Căci iarăși eu te văd prin ochii uzi!
poezie de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.