Scoția
Este nevoie de-o mare iubire pentru-a putea citi profund
Configurația unui teritoriu,
Gradual, devii conștient de finețea nuanțelor,
De marile înțelesuri ale simbolurilor minore,
Auzi în sfârșit marea voce care vorbește domol,
Vezi înălțarea și căderea pe coastele
Unei statui tăiate-n toată marmura țării,
Tu fii ca Primăvara, ca o mână la fereastră
Mutând cu grijă lucrurile Noi și Vechi încoace și încolo,
Mișcând o parte a florei aici,
Așezând un inci de aer dincolo,
Iar asta fără a rupe ceva.
Astfel am strâns în mine
Toate capetele dezlegate-ale Scoției,
Iar prin faptul că le-am dat nume și le-am acceptat,
Iubindu-le și identificându-mă cu ele,
Încerc să exprim întregul.
poezie de Hugh MacDiarmid,1892 - 1978, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.