Poezia stă în lucrurile mărunte

Nu trebuie să-i fi avut de fraţi
pe Cavalerii Mesei Rotunde
cei ce-au inspirat atâţia şi atâţia barzi
nici să fi înroşit noroiul Vietnamului
ori să-ţi iscăleşti cu degetele degerate
numele pe vreun gheţar nepomenit în hărţi
poezia stă în lucrurile mărunte
precum aceşti soldăţei
din cuburi de pâine şi slănină
încadrând o omletă dintr-un ou
ca într-o reproducere a Stonehenge-ului
mângâiat de primele raze după zile secole de-ntunecimi
e în vizitatorul singular
o buburuză
la ora la care litania clopotelor răzbate prin fereastră
se plimbă încoace şi încolo pe albul feţei de masă
de parcă ar cartografia o hartă
poezia stă în lucrurile mărunte
şi din când în când şi pacea.

poezie de Adrian Rentea
Adăugat de capra vecinului
Votează! | Copiază!