Lași în urma ta mireasma
Lași în urma ta mireasma
Florilor de azalee,
Îndrăgita mea femeie
Și mai sfântă ca agheazma.
Unde calci, răsare iarbă,
Ce-a ieșit cu greu din lutul
Ce sărută azimutul
După lâncezeala-i oarbă.
Cerului i-ai smuls albastrul
Ochii-ți dulce scânteiară
Inima-mi înfiorară
Sânii tăi ca alabastrul.
Mi-ai stârnit în piept șuvoaie
De dorinți neîmplinite,
Ce de patimi răvășite
În odaia-mi se despoaie.
În tumultul și târziul
De porniri dezlănțuite
Și de pofte amăgite,
Alungatu-mi-ai pustiul.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.