Suflet de vară
Liniștea-i atât de mare,
Că se-aude secerișul,
Simți pe limbă o dogoare
Acrișoară ca macrișul.
Vara toată ți se pare
Un prilej de mers la fragi,
Să-ndulcești așa dogoare
Jos, la râu, nădejde tragi.
Toți aleargă după hrană
Doar poetul e sătul;
Ține mâna pe o rană
Care... cică-i sufletul.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre suflet, poezii despre poezie sau poezii despre mâini
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.