Te-aștept în fiecare seară
Te-aștept în fiecare seară,
Cu sufletul mocnind de dor.
Pe-acel peron, din mica gară,
Te văd în orice călător.
Doar amintirile ca-n ceață,
M-aduc împinsă de-un miraj
Și în obraji simt o roșeață,
Când vreun tren șuieră-n triaj.
Oriunde-n lume te-oi ascunde,
Eu te aștept ca-n alte dăți.
Cât timpul macină secunde,
Încă mai sper să te arăți.
Și toamna și-a întins covorul
Pândind al revenirii ceas.
Mi-e primenit de mult pridvorul,
Aștept și-acult fiece pas.
Tren după tren, trece pe șine.
E toamnă, seară și mi-e frig,
Numai iubitul meu nu vine
Și-n suflet mii de spini se-nfig.
Te-aștept în fiecare seară,
Febril, și-n orice călător,
Care-a trecut prin mica gară,
Te văd și simt că mor de dor.
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.