(parafrazând, tu ai vrut poemul, F.V., nu eu...)

nu sunt o ană contemporană tembelă,
nu-mi cade niciun zid în cap,
de fapt,
nici manolii nu mai sunt ce erau odată...
de zugravi zilieri
e plină lumea femeilor.

şi epicul e pe dos.
ziua cad ieftin catedrale de carton
cârpite noaptea
pe genunchi de minciuni.
amărâte de ane-şi trag pe ele fuste mototolite
şi pleacă
să-şi adoarmă singurătatea acasă.

aolitul/ jelitul
e sport bărbătesc naţional,
amorul pus pe tarabă
nu primeşte aplauze,
doar milă.

da,
sunt andră-salamandră
şi râd rece.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!