Sunetul din spate
urmele mele încălzesc treptele nopții
și cuvintele ei sparg în boboci
lăsând parfumul să capete consistența vocalelor
cineva îmi caută urmele și le ia în stăpânire
le simt lărgindu-se, adâncindu-se,
cuprinzând necuprinsul care le astupă gura
viața asta e mereu pe urmele mele
nu mă slăbește o clipă din ochi
nici chiar atunci când mă opresc să citesc lista
las în urmă o mare de cuvinte cosite
dacă ar fi crescut s-ar fi copt în mii de combinații
răspândind sămânță bună de semănat
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Costel Macovei. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.