Pentru păcatul de-a ne fi iubit
Cum despărțirea-i de neconceput,
Iar drumul vieții-a devenit îngust,
Noi, două umbre,-o să-l urmăm pe Proust,
În căutarea timpului pierdut...
Vom pribegi-n Sahara însetați,
De-acesta-i prețul ce-avem de plătit.
Pe Everest vrem să fim deportați,
Pentru păcatul de-a ne fi iubit.
În Atlantida sau Cercul Polar
Și-n câte aspre locuri pot să-nșir,
De-i luna lui cuptor, sau e gerar,
Vom ocoli pământul spre nadir.
Pe brânci ne vom târî la Polul Sud
Și în al vieții noastre asfințit,
Vom înfrunta destinul trist și crud,
Bând cupa-n doi pe timpul regăsit.
poezie de Mihaela Banu (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.