Macii roșii din câmpii
Tot mai cred
în vremea calmă
drum cu soare și iubire
în reflexe de lumină
cine știe câte gânduri
geana nopții le adună
într-o lacrimă de lună...
pe cărări de miazănoapte
ca un cântec călător
plouă-n suflet și cuvânt
flori de dragoste și dor
lunga noapte se așterne
peste chipul tău de vară
printre arșița de stele
ard în ruguri din priviri
macii roșii din câmpii,
hora visurilor mele.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.