Zbor
Mi-e sufletul un zbor de libelule,
Ce bulversează peste lacuri ceața
Comprimând timpul rece în pendule
Și reformând, în profunzime, gheața.
Mi-e sufletul un zbor de rândunele,
Ce bate-n anotimpuri cu aripa
Desferecând copacul de inele
Și desprinzând prin orizonturi clipa.
Mi-e sufletul un zbor de cărăbuși
Ce trage înserarea pe colină,
E un liant al polilor opuși,
E pegas adăpându-se-n lumină.
Mi-e sufletul un zbor de pescăruși
Vorbind mereu cu marea în surdină.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.