Într-o inimă
Sentimente ce acum sunt trecute
Acoperite de timpul neiertător
Vise de mult pierdute si regăsite
Într-o inimă de zeu nemuritor
Gânduri nerostite dar plăcute
Ies la iveală in noptea cu lună
Iubiri platonice vesnic neobosite
Revarsă din prea inimă plină
Topite lacrimi au curs în râuri
Impodobind pietrele cu lespezi
Astupă strigătul din văi si maluri
Rămâne acum doar ochii-ți limpezi
Si chipul-ti se limpezește
Acum tu vezi în iarnă câmpul înflorit
Trecând prin viață ea te înflorește
Esti zâna pregătită pentru rodit
Bucată din inimă îsi revine
Ca floarea ce o uzi la rădăcină
Un trandafir vine spre tine
Să înfloriți în aceeasi grădină
Sărut eu ochii tăi si pe springene
Si sufletu-ți deschis culori de vară
O lacrimă cu iubire curge pe gene
E fericirea ce o citesc pe față iară
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vivian Ryan Danielescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.