Tăcută
Ascunsă-n gândurile tale,
Încerci să nu arăți ce simți,
În jurul tău, mii de petale,
Te roagă să iubești, s-alinți.
Însă preferi singurătate,
De ce preferi să stai în ea?
De ce o frică te desparte
De tot ce ești? De tot ce-ai vrea?
Te rog, de poți, iartă-mi privirea
Dar cum să nu observ ce faci?
Îți văd cumva nefericirea,
Pe care o ascunzi și taci.
Să nu te-nchizi, nu da uitării,
Ce sufletul adânc îți simte,
Privește iar albastrul zării,
Unde iubirea nu te minte.
Ridică ochii, fii iubire,
Să fii tot ce ți-e dat să fii,
Destul ai plâns, fii fericire,
Așa cum numai tu o știi.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Adi Conțu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.