Lut sugrumat
drumurile noastre nu pot fi uitate
nu pot fi ocolite și nici evitate
drumurile noastre când scurte, când late
când cu raze stelare, când cu lacrimi pavate
privirile noastre din veacuri și ere
s-au stins în deplină și amplă tăcere
privirile noastre țesute din vrere
și fir de paiangen și colb din unghere
șoaptele noastre mereu reținute
mai stăruie încă în liniști cernute
șoaptele noastre, pe-alocuri durute
pe-alocuri stridente, pe-alocuri nevrute
destinele noastre ca și orice destine
cu-ncetu, cu-ncetu se trec în ruine
destinele noastre, cu degete fine
sugrumă tot lutul din mine și tine...
poezie de Iurie Osoianu (19 mai 2019)
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre uitare
- citate de Iurie Osoianu despre uitare
- poezii despre tăcere
- citate de Iurie Osoianu despre tăcere
- poezii despre timp
- citate de Iurie Osoianu despre timp
- poezii despre stele
- citate de Iurie Osoianu despre stele
- poezii despre lut
- poezii despre degete
- citate de Iurie Osoianu despre degete
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.