Mărturisește-mă unui vis candid, pe jumătate adamic, pe jumătate ispititor. Mărturisește-mă inimii tale bune, istovită de păcate și dor, aproape agonizând în...
Mărturisește-mă unui vis candid, pe jumătate adamic, pe jumătate ispititor. Mărturisește-mă inimii tale bune, istovită de păcate și dor, aproape agonizând într-o tăcere surdă, flămândă de iubire și freamăt. Mărturisește-mă grijilor, furiei, fluturilor cu aripi de sidef care sting în bătaia schimbării flacăra orgoliilor asmuțite.
Mărturisește-mă nestingherit străinilor lacomi, invidiilor care pălesc sub vreascul misterelor stinghere. Mărturisește-mă singurătății duale care ne împarte pe alocuri, despărțindu-ne irevocabil. Mărturisește-mă cerșetorilor de speranță, avarilor, chipurilor ridate și netede din oglindă. Eu voi fi ecoul lor și-al nostru în liniștea lăuntrică a trăirilor abstracte. Câte puțin din fiecare, o clipă efemeră de răsărit. Sau totul.
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.