Poarta cerului
Visat-am odată stele albastre
La geamuri ghirlande și maci în oglindă
Azi stau treze păsări de foc cu demonul nopții,
Șoptind să se prindă în hore, la joc
E jocul ielelor la miezul nopții
Când inorogi beau apa din ploaia de stele
La vale se vede câmpul cu verdeață
În cer lutul păsării din piatra de cremene
Puse-n odihnă în pahare și cupe
Liniștea etajului trei
Viața se umple cu iluzia zilei de azi și de ieri
Când poarta se oprește să mai bea apă din cer.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Lorin Cimponeriu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.