Invitație
invitație la masă
mă surprinde chiar pe loc
-vrei să merg la tine-acasă?
n-ai cu cine da noroc?
-da... si nu este așa
o ușoară incercare
ca să vezi camera mea
câte candelabre are
-a... perfect... nu e nevoie
n-am nevoie de lumina
in balconul casei tale
pare a fi lună plină
-nu se poate.... toti vecinii
s-ar uita pe sub perdele
mâine toți pot a barfi
câte-n lună și in stele
-a... nu vrei să fiu văzută?
atunci nu mă invita
n-am nevoie nici de masă
caută... pe-altcineva.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.