Mortua est
scrie-m-aș și nu am cui,
c-am pe suflet un cucui,
am scris dorului de jale
și iubirii de-nchinare,
am scris morții despre viață
și seninului de ceață,
vinului i-am scris de apă
și buruienilor de sapă,
pietrei seci de încolțire,
pustnicilor de nuntire,
gloriei de umilință,
călăilor de căință,
mărilor despre deșerturi,
liniștii i-am scris de certuri,
păsării i-am scris de-not;
dar de-acuma nu mai pot.
nu mai sunt eretică,
arta mea mimetică,
azi se pleacă vouă
cititori de rouă,
ce-oglindiți un pic
cerul meu pitic,
sorbindu-i lumina,
secându-i retina,
făcându-i cuvântul
una cu pământul.
scrie-m-aș și nu am cui,
că-s din țara nimănui,
unde plânsul nu se-aude
și cărările sunt ude,
sângele poetului
e hrana pământului,
cerul nu-l mai vede,
omul nu-l mai crede,
pe crucea de carte
se petrece-n moarte.
poezie de Luminița Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Luminița Ignea. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.