Nu mă cunoşti- sunt fericirea

Sunt steaua ce-ţi luminează
penelul ce scrie
sunt misterul ce te poartă
spre fantezie
sunt dansul iubirii,
sunt feerie
sunt bestia ce te duce spre pustnicie
sunt leacul ce-l cauţi
alinare să-ţi fie, în ceas de durere,
apoi bucurie
sunt năluca ce-o vezi
când bei vinul mâniei
sunt amintirea de anii copilăriei
şi femeia din vis
ce te cheamă spre veşnicie
Sunt anonimă, nu mă cunoşti
şi totuşi, mă şti dintr-o mie
te-aud cum mă chemi
zi şi nopate la tine

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Votează! | Copiază!