În sufletul meu tu te-ai topit
Ție am să-ți fac o poezie,
Să-ți țină de cald când e frig,
Te voi aștepta o veșnicie,
Dar vreau să m-auzi când strig.
Ești în al meu suflet și în buzunar,
Port încă sărutul tău, pasional,
Iar când în brațe de m-ai strânge doar,
Chiar de-aș fi foc, tu ai fi al mării val.
Cred că-n sufletul meu tu te-ai topit
Și vreau să fii cu mine și în alte vieți,
Stau lângă tine și am ațipit,
Atâtea seri și-atâtea dimineți.
Atunci când te simt aș vrea să taci,
Că la tine e mare cuvântul
Ș-apoi să zbori pe sus dibaci,
Dar tot mai bine-i jos s-atingi pământul.
Tu vrei să zbori cu mine către lună,
Ca să lăsăm această lume sumbră,
Dar tu ești vânt, iar eu frunzele ce sună,
Când vom zbura vom fi aceiași umbră.
poezie de Eugenia Calancea (12 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre suflet
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre seară
- poezii despre poezie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.