Aromă de piersici
Din toamna ce vine
îmi fac provizii pe viață,
zāmbetul tău minunat
îmi va fi
aromă de piersici,
euforie,..... fină dulceață.
Piersica zemoasă
ce-mi curge fericire prin suflet,
buzele tale sărutând
inima mea ce-ți zāmbeste
sorbind zeama iubirii,
fără răsuflet....
Puf fin de iubire
ce te port pe piele,
piersica mea aromată,
tandră și plină de
mistere,
îmi umpli viața de dulce alint
minunea din zi și din noapte,
ce-mi poartă iubirea
printr-un dulce și zemos
labirint!
poezie de Georgeta Șuta
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.