Rămași peste timp
Aceeași dragoste rămâne
dincolo de toamna
ce leapădă frunze,
dincolo de norii
ce ne plâng cu lacrimi,
adunate din miile de nopți
pline de patimi.
Rămânem noi în toamna vieții
plini de culorile trăite
în anii tinereții,
plini de regretele tăcerilor noastre,
de atingeri nefăcute
ce ne-au secat inimile
în nopțile negre
privind către astre...
Aceeași dragoste rămâne
e cuibul de iubire
mereu gol de noi
dar in suflete mereu împreună,
rămănem noi ce-am învățat să iubim,
în alte brațe calde
prin sentimentele pe care acum știm să le oferim.
Ne-am fost profesori
prin lacrimi, durere și chin
dar acum privim inainte
cu inimi deschise,
bucuroși că în iubire
am ınvățat amândoi să oferim!
poezie de Georgeta Șuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Georgeta Șuta. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.