Ban lichid
demoni de apă intrau pe poarta privirii
plouă, umbra mi se pitise în carne
în toate-i zidire de tempu-al tristeții
zădărnicie oficiază Sisif
când lacrima e o piatră prăvălită din munții ochilor
a solidifica pe buze sărutul
vorba era o rană pe gură,
suiam în interior, pe dioptrii de sânge
miopia iubirii te chema alături
plouă,
mormintele mele cresc la rădăcini de eternitate
vis de raclă doarme-aeriform
în perna văzduhului nunții,
tu poți fi oricare dintre cele câteva femei ce mă divulgă,
fiecare-i mireasă, fiecare dumnezeie
a cărnii și duhului meu
într-o sacralitate umezită de timp
plouă, clipa e cocoașa întrebării
în piept țin banul vânzării de sine,
lichid,
cât să-mi cumpăr altă ploaie,
pe asta de-acum au stricat-o poeții
și plouă, Doamne, plouă-n
sisifică splendoare
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Stix
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ștefan Petrea. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.