Racheta... camerei mele, camera singurătății, mă catapultează, mereu, în alt timp și în locuri utopic de frumoase!
Racheta... camerei mele, camera singurătății, mă catapultează, mereu, în alt timp și în locuri utopic de frumoase!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.