Lacrimi de gheață
Un foc întețit doar în vise,
Pasând depărtării pricină,
Se mistuie-n propria-i vină,
Scântei sub ninsoare ucise.
Și-mi fumegă-n inimă spuze,
În gând amintiri, stalactite...
Sunt lacrimi de gheață, iubite,
Poeme-mpietrite pe buze.
Și-atâtea iubiri ne-mplinite
Se scurg în clepsidre păgâne,
Târând, peste vreme, ruine,
Zăbrele de temeri, iubite.
Nu poate rămâne văpaie
Când nu mai există jăratic,
Un viscol mai suflă tomnatic
Prin culpa, din suflet, greoaie.
poezie de Mirela Minuța Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Mirela Minuța Alexa. [Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre iubire
- poezii despre viscol
- poezii despre visare
- poezii despre toamnă
- poezii despre suflet
- poezii despre ninsoare
- poezii despre inimă
- poezii despre gânduri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.