Ceață
Copacii aleargă-n trecut.
Mă miră graba lor.
Înghețați până la pământ,
dureros de frumoși, albi!
Apare in față.
Mă afund în ea!
Viteză vreau,
apas mai tare!
Înșelător, un gand,
nu-mi dă pace:
oare am sa găsesc
ce caut de-o viață,
tocmai aici,
în ceață?
Apăs și sper,
în întâmplare!
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.