Pictorial
poetul luptă mereu cu destinul
doar cuvântul este arma lui
transpune în slovă dorul, chinul
și o ridică pe coama vântului.
poetul este fiul pământului magic
se întruchipează cu lanul de grâu
când este trist când este nostalgic
el știe să țină disperarea în frâu.
poetul este o pâine de lumină
o împarte vântul fărâmă cu fărâmă
o sevă dulce crește în albumină
coșmarele și agonia le dărâmă.
sunt fericită cu suflet de poet
gânduri boeme le răspândesc discret.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.