Ciori de toamnă
Ciori de toamnă-n cârduri trec,
Trec în valuri, pe-nserate,
Croncănind înfometate
Iar eu stau și le petrec
Cu privirea, cum la plopii
Cei din margine de sat,
Ca ciorchini de struguri negri
Cum sunt cei din curtea popii,
Sub un cer cu Lună plină
Se așează să-nnopteze
Sus, pe vârfuri, mai aproate
De protecția divină.
Stol de umbre, noapte bună!
Câmpul te așteaptă mâine
Să mănânci din bobi de pâine
Cu hârciogii împreună.
poezie de Mihail Mataringa
Adăugat de Mihail Mataringa
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.