Regina stea
Trec pe lângă reginele nopții amplasate strategic într-o curte.
Ciudat;
Parfumul lor îmi amintește de tine!
Chipul neîncrezător, visător
ochii tăi limpezi dintr-o poză mai veche
îmi hrănesc instincte afective vizuale care macină.
Telefonul sună, îți aud glasul întretăiat de grabă.
Ființa ta lăuntrică,
structură răvășită cu duioșie covârșitoare, stenică
mă-învăluie hipnotic
doborând orice urmă de împotrivire logică
Miroși a Regină!
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.