Dans irepetabil
Sunt cumpănă între ape,
exist ca să te mângâi,
să uiți ce nu-ți dorești,
să-ți amintești de fericiri uitate
de când erai copilă
doar ele mai pot smulge
surâsuri îmbibate
în tihnă, liberare și candoare.
Nu vezi că universul pică
prin clipe și elanuri de uitare
iar astrul nostru... luna
purtând cămașa ta de noapte
dezvelește proteic țărmul
uitatelor povești?
În noaptea asta nu vreau să te schimbi;
trăiește-ți viața în reverii pictate
iar dimineață... de te vei trezi
în zgomot de cometă urlătoare,
tu nu uita că ieri te-am alinat
de ți-ai schimbat conturul
în aer demn și sacru
de veșnică icoană.
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Aurel Stănescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.