Gară pentru mâine
treci ca un tren de ninsori
prin liniștea mea
cu storuri trase
și inimă deschisă
ce mai face zâmbetul tău?
eu descopăr oglinzi
ochii nu mint niciodată
te caut
bolnavă de înger
și Doamne
câtă iubire încape
într-o noapte de om
poezie de Daniela Mărginean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.