Sfetnicii
În zadar e împăratul însoțit de cărturari,
Sfatul lor nu îi străbate preconcepțiile tari,
Orice vorbă înțeleaptă e de-a pururi irosită
Ca o perlă minunată în fântâna împietrită...
Stavros știe taina vieții și a nobilei trăiri,
Diotima dă făgașul luminoaselor iubiri,
Delius dezleagă sensuri și din harfe și din arte,
Nisimos tălmaci destoinic e consemnelor din carte.
E tristețea lumii ăstei, cine-o vrea să n-o-nțeleagă
Când s-a ridicat la tronu-i în splendoarea ei întreagă.
Numai cine nu domnește are mintea luminată,
Numai cine zace-n temniți inima desferecată.
poezie de Ionuț Ștefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.