Să nu mă părăsești
poezia nu are o zi anume, e ca cerul ce deapănă toate zilele
unele mai umbrite, altele zâmbind pe sub nori călători
și zile torite ce te topesc pur și simplu
"cine iubește și lasă, Dumnezeu să-i dea pedeapsă"
Poezia nu se iubește, ea se trăiește, zi după zi,
ceas după ceas și răsuflare după răsuflare.
poezia este iubirea însăși. este pasiune și dăruire.
este trăire și statornicie. mă rugam ei să nu mă abandoneze
neștiind că de fapt ea sunt eu, e adânc zidită-n mine
e cuvânt din cuvântul meu și trup din trupul meu
eu și ea suntem una.
confuzie și curiozitate, aceasta e viața mea
dar ce aș fi fără ea? durere? bucurie?
triumf? Imaginarium
locul din care îmi trag seva
și locul în care mă voi retrage
când timpul o va cere
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Costel Macovei. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.