Petalele iernii
Mi-alint suflet cu trufii
Înconjurat de posesiuni divine
Martir între lacrimi târzii
Petalele iernii mângâind destine!
Cânt dragostea cerului în colinde
Și nopțile le-ascund în lumânare
Mi-e dor, mi-e dor Iubire, de tine
De-ale iernii sfinte, pururi petale!
În țin poemele în miezuri noi de vise
Și mă alint Iarnă, cu dorurile promise!
Mai pun pe foc un lemn de vișin, altul de nuc
Și parcă uit Iubire, uit ca să te mai sărut!...
Însingurat printre doruri, colinde și poezii
Aud din trecut metafore calde din copii!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Constantin Anton. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.