Calea Lactee
O cireadă de vaci cu ugerele pline
Se vede pe Calea Lactee
Și picură lapte de pe bolta
Preaplină
Te primesc în suflet, niciodată
Nu întârzii să-mi piepteni
Părul răvășit în noaptea polară
Nu întârzii să-mi încălzești
În frigul iernii o senină
Primăvară
În genunchi încep să parcurg
Distanța dintre mine și Tine
În urma mea rămâne
Sângele genunchilor
Și bucuria de a Te întâlni
poezie de Victor Țarină
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.