Vorbeam
despre foci cu o prietenă
ea părea
invidioasă pe stratul de grăsime-al polarelor
aproape
plângea ea neavând practic în bustieră ce ține
pe niște
picioare ca de meduză - cu extatice
priviri eu
ristice ea părea totuși să destrame cu lovituri
aproape
simpatice (?!) tot ce ținea de cuibul strașnic de sper
mă dintre
mine și ea - prea părea (creață, fără speranță)
decisă a
proape s-o termine să
înceteze
dragostea sădită în brazdele trase în gheață
aproape
de spărgătorul nevrotic
de ceață
...
ea părea
ea era elementul de ne
legătură cu bucle -
ea plâng
ea pt. ea
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.