Amăgiri
voi pricepeți cât de proaste
sunt toate poeziile astea(?)
culmi roase
sub pașii oricui
urcă cu teniși pe teren accidentat...
am văzut poteca, orbecăind,
lucea ca un fake news...
malurile ei,
malurile mele...
numele ei,
numele mele...
alte lumi,
alte lumini...
aproape am urcat pe vârful dezamăgitor
undele europei libere,
adiind (a)vânt de libertate...
zidurile au plâns eliberarea,
extazul alb,
înverzirea femeilor după ploaie,
revenirea la ceață,
alunecarea pe cărarea cu poezii proaste...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.