Între plecări ratate
desculț de gânduri
m-am așezat pe malul râului
desenam pe nisip chipul palid al lunii
pe tălpi adunasem cenușă
din vise furate, din vise ucise
uneori smulgeam frunzele vieții
dintr-un suflet neîmpărtășit
lumina se scurgea agonic printre tâmple lumii
întârziasem a plecare
când m-am întors, nu m-am regăsit
sub pleoape curgea neliniștea universului
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.