| Orașele seamănă între ele în toate găsești măcar o ușă deschisă, altele așteptând să fie deschise, uși care nu se vor deschise, însemne pe mese sau în biblioteci și vitrine, oameni, doruri, idealuri, așteptări, bucuria revederii, lacrima despărțirii, ruine, spitale, școli, drumuri, iarbă, păsări, flori, jocul vântului, speranța, ceasuri, urletul disperării, cimitire, case de nașteri, ateliere, unități de măsură, pașii poetului sau muzicianului, viziunea pictorului, sculptorului sau arhitectului, ura, nepăsarea, autorități ce promit și uită, bătrânii cu pași tot mai înceți, copii care vin tot mai rar sau nu mai vin, biserici de o credință sau alta, un zeu sau altul..., totul dacă privești cumva din mersul timpului sau pur și simplu într-o zi obișnuită de viață la pas pe drumuri... seamănă în felul lor de cetăți de destine ale omului, dacă nu sunt uitate în trecerea destinului spre altarele tăcerii și ierbii sau într-un vis sihastru cu trenuri ce nu mai vin și nu pleacă
Diferențele vin din cutume, din tradiții, din specific geografic sau pur și simplu dintr-o așezare a timpului altfel în clepsidra sufletelor. |