Pana iubirii
îți scriu femeie
cu lacrima, cu trupul și cu dorul
măiastră pasăre albastră
offf, poți fi albă, roșie, cum vrei...
nu-mi pasă, de culoare
tu cânți necontenit
un tril, atât de lin și cristalin
ești vis, eu rătăcire
un visător pe coala goală
în șoaptă, între atingeri fine și săgalnice suspine
azi scriu pe trupul tău
povestea noastră de iubire
iubire e destinul nostru
dansăm, dansăm
plutim în zbor, în noaptea primului amor
pe scena lumii doi actori
un el și o ea, nebuni și puri
dezbrăcați de întrebări, de constrângeri inutile
dau de pereți cu toate
eu vin la mândra mea
pierdut în tăcerea gândurilor nude
mă rătăcesc pe falsele alei
din ochii tăi se risipesc tăceri
te caut femeie în noapte
pe drumuri de dor
vibrând în clipa unui vis
de nimeni cuprins, de nimeni stins
am pus în altar un inel și o cupă de vin
pierdut pe buzele tale, crude, flămânde, de fragă
am uitat de toate
azi nu mai sper decât
să vii, să vii în noaptea asta înstelată
apoi, fie ce o să fie
nu-mi pasă
în brațe port, a mea mândră crăiasă
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.