Să iei aminte bine
La poarta mea dacă-ai să bați străine,
Pe întuneric, ploaie sau zăpadă
Că umbra, trupul nu ți-l va mai ține,
Îți voi deschide fără de zăbavă!
Eu, apă să te speli ți-oi da îndată
Și vin, și-un colț de pâine de ți-e foame,
Ți-oi da un pat în camera curată,
Ferit să fîi, de-ale nopții sodoame!
Te las să te închini icoanei sfinte,
Să îți spui rugăciunile în pace,
Dar la ce-ți spun, să iei bine aminte,
Să--mi respecți vorba gurii ce o toarce.
La ușa cu zăvor de bunătate,
Bocancii, te rog scoate-i din picioare,
Al casei prag, doar suflete curate
Îl trec, și, fac din asta sărbătoare.
De crezi că ți-am cerut prea mult străine,
La poarta mea să nu încerci să bați,
Că nu-ți deschid, mergi sănătos, cu bine,
Să-ți fie drumul lin când îl străbați!
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ionica Bandrabur. [Vezi și următoarele:
- poezii despre curățenie
- poezii despre întuneric
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre zăpadă
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre sărbători
- poezii despre sănătate
- poezii despre suflet
- poezii despre sfinți
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.