Văzătorul este liber de vedere! În momentul în care realizezi că tu ești Conștiința, ego-ul este complet dizolvat. Nu se pune problema să abandonezi ego-ul, ci să recunoști Conștiința. Ea este Veșnic Prezentă, este Acum, Aici. Cunoscutul însuși creează frica, prin limitare și raportare la el însuși. Gândului despre frică îi este frică de gândul de libertate. Când noi avem recunoașterea, acest sentiment de separare dureroasă de/între mine și restul lumii dispare. Apoi, dispare dorința de a mai căuta ceva, ai ajuns la capătul oricărei forme de căutare. Apare acel sentiment al Veșniciei, al Vieții Veșnice. Conceptului de frică din mintea ta îi este frică de conceptul de libertate. Cât de valid poate să sune asta? Doar Prezența există, nu există nimeni care să fie prezent. Doar cuvintele există, nu există nimeni care să vorbească. Există doar ascultarea/auzul, nu există niciun ascultător. Când lași aceste cuvinte să intre în contemplare în tine, vei vedea că există foarte mult spațiu în ele. Cuvintele care răsar din liniște, se întorc înapoi în liniștea desăvârșită, cui aparțin? Ce anume nu trece pentru că este deja de veacuri Veșnicia Veșniciei?!
Atmaji Maharaj în De unde știi că nu ești deja iluminat?
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.