Imunitate
Rămâi imun la tot ce se întâmplă,
În loc să-ți clădești lumea, ea mai mult te afundă.
Rămâi pe margine și privești,
Cum ai tot, dar nimic din ce-ți dorești.,
Ai învățat să rabzi și să aștepți,
Însă, oare cu ce te alegi?
Cu gânduri cum ar fi dacă,
Dar vezi preaplinul dintr-o barcă,
Cu ce ar fi zis lumea,
Dar ea nu spune nimic, privește cum se-neacă.
Sedat cu vaccinul indiferență,
Nu ne mai simțim lipsa unul altuia,
nici prin absență,
Schițăm gesturi ce ne fac umani,
doar din complezență.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.