Bolidul
versul meu îl sorb din viitor
din esențe pur universale
când în suflet fibrele mă dor
aidoma coardelor vocale
ce respiră cântec răgușit
strangulat cu funii ancestrale
versul meu șoptit de infinit
scrijelit pe file temporale
versul meu și liber și timid
versul meu ca sarea de pe rană
versul meu senil ca un bolid
dogorind pe sfera mea virană...
poezie de Iurie Osoianu (4 martie 2019)
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre voce
- citate de Iurie Osoianu despre voce
- poezii despre viitor
- citate de Iurie Osoianu despre viitor
- poezii despre versuri
- citate de Iurie Osoianu despre versuri
- poezii despre suflet
- citate de Iurie Osoianu despre suflet
- poezii despre poezie
- citate de Iurie Osoianu despre poezie
- poezii despre muzică
- citate de Iurie Osoianu despre muzică
- poezii despre infinit
- citate de Iurie Osoianu despre infinit
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.