În loc de bună seara
mormintele stau
parcă n-au mângâiere
morminte-n altar
cuvintele iar așteaptă-nviere
cuvinte-n zadar
hei, linia trece de-a curmezișul
prin hopuri de lună
luna se-ndoaie
ca o văpaie smulsă din mână
oprește vioara
cântă o mamă nefericită
mormintele stau
în altare ce n-au lumina ferită
hei, linia trece de-a curmezișul
prin hopuri de paie
luna se-adună
ca o furtună
în stropii de ploaie...
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.