Discurs
Mă uit în ochii tăi;
Și lacrima
Și zâmbetul
Se cuprind în aceeași pleoapă.
Văd iubirea ta
Zvâcnind ca o pasăre
Îmblânzită cândva
Dar scăpată în ziua plecării tale
Lăsată repetat
Ca o pecete de moarte.
Mă uit în ochii tăi;
Și moartea
Și viața
Se cuprind în aceeași sărutare.
Urmează-mă îți zic
Și nu sunt necesare
O mie de cuvinte
Ci mâna ta,
Și mâna mea,
Acestea care se cuprind,
Care se zbat,
Care tremură.
Și vii,
Și vii,
Tot mai vii devenim
În Iubire.
poezie de Lidia Muraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Lidia Muraru. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.