Stea
privind ochii tăi albaștri
nu aș spune vorbe-n vânt
aș schimba polii magnetici
ai planetei zis Pământ
și așa-n degringoladă
te-aș fura în infinit
să nu prindă nimeni urma
să vadă când am fugit
cu sărut de foc în noapte
te-aș preface într-o stea
nemurire-ți pun pe frunte
și eu veșnic te-aș urma.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.